Comerţul cu deşeuri precum fier vechi, plastic sau hârtie, a fost mereu o afacere înfloritoare, chiar dacă în ultimul timp dezmembrarea marilor fabrici şi uzine şi comercializarea acestora pe bucăţi s-a mai domolit.
Rematholding a fost infiinţată în decembrie 2003, fiind una dintre cele mai mari companii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul recuperării şi reciclării deşeurilor şi resturilor metalice şi nemetalice. Rematholding are multe puncte de lucru, printre cele mai cunoscute fiind cele de pe şoseaua Berceni, altul pe şoseaua Chitilei, în Ploieşti şi Buzău. Pe lânga aceste centre, societatea este actionarul majoritar la alte patru societăţi cu acelaşi profil. Este vorba despre Remat Bucureşti Sud, altul în Focşani, un al treilea în Târgovişte şi Remat Dâmboviţa. În prezent, afacerile centrelor Remat, fie că este vorba de fier vechi, hârtie, palstic sau alte materiale, se menţin datorită deşeurilor provenite din sectorul industrial.„Sectorul industrial ne aduce în continuare cele mai importante venituri. Avem contracte cu diverse instituţii, de la care colectăm aproape orice. Asta depinde, evident şi de tipul contractului cu entitatea respectivă”, a declarat Ina Medrea, director comercial la Remat Sud. Compania Remat există încă din anii ’50, însă a devenit cunoscută publicului larg abia cu lansarea programelor de tip Rabla. De la 25 de salariaţi, în anul 2004, în prezent holdingul a ajuns la aproape 300 de angajaţi. Remat aparţine unui investitor roman, Mihai Sofian, care e asociat cu Oliver Scholz. Pentru că la Remat orice material este recuperabil, prin prisma faptului că este redat producţiei, fierul, aluminiul sau plasticul trebuie să treacă printr-un amplu proces de dezmembrare. Dintre părţile reciclabile, fierul se toacă şi merge apoi la combinatele metalurgice din România, la topit, tabla este separat` de celelalte părţi de fier vechi iar tabla subţire se balotează şi se taie cu foarfeca mecanică. Holdingul Remat lucrează, în special de la privatizarea sectorului metalurgic autohton, mai ales cu combinatele locale, astfel că mare parte din ceea ce produce Remat se ndreaptă către piaţa internă. Deşeul din fier vechi este cel mai utilizat la Remat Sud, unde, lunar, se procesează 7.000 de tone. Fierul vechi este urmat de hârtie, 500 de tone, 100-200 de tone de plastic, iar materiale nefereoase, până în 2.000 de tone lunar.
În două ore un autovehicul este „pregătit”
Cel mai interesant proces de la o unitate Remat este dezmembrarea vehiculelor. De la intrarea pe poartă cu acte şi trecerea prin toate acţiunile de ndep`rtare a bateriei, a lichidelor, dezasamblarea, compactarea şi tăierea, toate operaţiunile durează cam două ore. Dacă în urmă cu câţiva ani multe operaţiuni se făceau cu şurubelniţa şi ciocanul, în prezent, o mare parte sunt automatizate. Astfel că este nevoie de mai puţin personal, iar restul oamenilor pot fi utilizaţi în alte sectoare. În perioadele mai aglomerate date de programul Rabla se aduc muncitori de la alte operaţii pentru a putea face faţă. Remat nu mai are, ca în trecut, mormane întregi de autovehicule pe suprafeţe întinse, ca urmare a dinamizării procesului de la preluare la tăiere. Pe lângă deşeurile din fier reciclatorul mai achiziţionează şi alte deşeuri precum hârtie, carton, mase plastice şi mai ales folie de polietilenă. Toate acestea trec prin procese oarecum similare de compactare în vederea optimizării transportului şi a întregului proces de transformare. După achiziţionare şi sortare, materialele se îndreaptă către reciclatori, spre centrele de valorificare energetică sau în depozite speciale cum este cel de la Slobozia. De exemplu, anvelopele sunt achiziţionate în marea lor majoritate de către staţiile care produc ciment, aici fiind folosite la încălzirea cuptoarelor. Se întâmplă ca unele componente să poata fi vândute la preţ redus, în special parbrizele, uşile şi aripile, mai precis cele care nu sunt distruse foarte mult de rugină. Proporţia acestora nu este neapărat semnificativă. Legea interzice, în această situaţie, valorificarea sistemului de direcţie, a sistemului de frânare şi a motorului sau a caroseriei ca întreg. Pe lângă materialele feroase sunt valorificate şi cele neferoase, dintre deşeurile metalice.
Norme stricte de procesare
În ultimii ani au apărut hotărâri guvernamentale care reglementează modul cum se practică recuperarea. Centrul de pe şoseaua Berceni are o flotă de 90 de camioane cu greifer şi alte camioane mai mici cu care transportă autovehiculele uzate. Un dintre instalaţiile performante de la Remat Sud Berceni este cea de procesare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice. Investiţia se cifrează la 3 milioane de euro, instalaţia fiind inaugurată în octombrie 2009. Utilajele montate sunt practic ultimele modele din gamă şi reprezintă vârfuri ale tehnologiei actuale, ceea ce face din această investiţie una dintre cele mai moderne instalaţii de reciclare a deşeurilor elecrice din Europa. Pentru Remat, valorificarea fiecărei bucăţi de material rezultat din prelucrarea deşeurilor este esenţială, iar instalaţia de la Remat Sud este şi din acest punct de vedere un vârf al tehnologiei. În plus, este automatizată, rolul omului reducându-se la cel de supraveghere. Linia începe cu o alimentare cu bandă şi cu un shredder care aduce deşeurile electrice la o granulaţie medie de 40-50 mm. După shredder, un separator magnetic separă fracţiile de fier după care urmează un traseu cu bandă unde, în funcţie de material, se poate colecta un subprodus sau se poate merge mai departe printr-un alt câmp magnetic. Amestecul rezultat este format din fracţii de materiale neferoase, aluminiu, cupru, alamă, inox plus materiale nemetalice, plastic, ţesături, cauciuc. Fierul rămas este în cantitate foarte mică.
Patru tone de deşeuri electrice pe oră
În separator, prin crearea unui câmp magnetic, tot ce este metalic este colectat într-un container superior. În partea inferioară se colectează materiale care au din ce în ce mai puţin metal. Traseul continuă către un alt utilaj cu pregranulator care coboară granulaţia materialului de la 40-50 mm la maximum 25 mm. În acest fel dacă mai există fracţii feroase care au fost prinse în piese nemetalice sunt eliberate şi sunt trase de alt separator magnetic. În urma acestui proces rămâne un amestec de nemetalice şi de neferoase cu o granulaţie de maximum 25 mm, în funcţie de grilajul montat sub separator. Materialul rezultat pleacă pe alte benzi spre granulator, unde particulele ajung la o dimensiune medie de 6 mm. În acest moment se poate presupune că tot ce a fost înglobat în produse a fost dezagregat şi poate fi separat. Printr-un transportor pneumatic materialul ajunge la o masă de sortare unde printr-un joc de vibraţie se face o separare pe baza greutăţii specifice a materialului. Urmează alte operaţiuni prin care sunt extrase şi separate cele mai mici fracţii metalice. Productivitatea instalaţiei este de 4 tone pe oră, iar în privinţa protecţiei mediului înconjurător instalaţia este una dintre cele mai moderne din lume. Colectoarele de praf sunt foarte mari, iar atmosfera din hală nu seamănă a uzină pe care o ştim de pe vremea comunismului. Şi pentru că hârtia reprezintă un deşeu pe care îl găseşti din plin, Remat Sud Bucureşti este dotat şi cu un echipament tip Shredder pentru hârtie şi cu o presă de balotat hârtie, cartoane şi materiale plastice. Investiţia, de aproximativ 450.000 de euro, din care echipamentele au costat 205.000 de euro, a fost pusă în funcţiune în luna iulie 2009 şi lucrează acum la capacitate maximă. Shredderul de hârtie toacă deşeurile de hârtie, în special ziare şi reviste, care numai tocate pot fi balotate eficient. În plus, acest utilaj are şi o funcţie de distrugere a documentelor, la care se asigură un grad de securizare de nivel 2. “Noi preluăm dosare întregi de la diferite instituţii, sub paza şi protecţia lor, iar aici le distrugem în particule atât de mici, încât este imposobil să reconstruieşti un document”, spune Ina Medrea.
Deşeuri de plastic, transformate în granule
Acest utilaj este integrat în linie cu presa de balotat deşeuri de hârtie, cartoane şi plastice, care prin intermediul unui piston hidraulic realizează o compactare eficientă a deşeurilor. Instalatia funcţionează în regim automat şi permite controlul şi reglarea în funcţie de necesităţi a gradului de compactare, a lungimii balotului şi modificarea acestor parametri în funcţie de tipul de deşeu care se balotează.Capacitatea instalaţiei este de aproximativ 5 tone de hârtie pe oră, iar dimensiunile baloţilor pe care îi produce sunt de 1000×700 mm, cu lungime variabilă şi o greutate pe balot de 400-600 kg. După ce a intrat în forţă pe piaţa deşeurilor electrice şi electronice, prin această nouă investiţie Remat Sud atacă acum în forţă şi piaţa reciclării hârtiei. Pentru 2011, Remat Sud are prognozoată finalizarea investiţiei, estimată la o valoare cuprinsă între 3 şi 5 milioane de euro, într-o instalaţie de prelucrare şi transformare a deşeurilor din plastic în granule. “În prezent achiziţionăm plasticul, îl sortăm, îl balotăm şi mărunţim, după care îl livrăm ca atare. După finalizarea investiţiei vom livra direct granule de plastic”, spune Ina Medrea. În opinia ei, prin această investiţie Remat Sud nu devine cu adevărat reciclator final de deşeuri. “Reciclator final este numai fabrica ce obţine un produs finit din plasticul pe care eu i l-am furnizat. Noi suntem doar valorificatori”, concluzionează directorul economic al Remat Sud.
”Nu există instituţie în Bucureşti cu care noi să nu lucrăm sau să nu fi lucrat” – Ina Medrea, director comercial Remat Sud